{"id":3212,"date":"2023-12-06T15:21:37","date_gmt":"2023-12-06T12:21:37","guid":{"rendered":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/?p=3212"},"modified":"2023-12-07T12:07:52","modified_gmt":"2023-12-07T09:07:52","slug":"cercetatori-romani-de-la-institutul-national-de-cercetare-dezvoltare-pentru-geologie-si-geo-ecologie-marina-geoecomar-si-universitatea-din-bucuresti-intra-in-cartea-recordurilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/ro\/cercetatori-romani-de-la-institutul-national-de-cercetare-dezvoltare-pentru-geologie-si-geo-ecologie-marina-geoecomar-si-universitatea-din-bucuresti-intra-in-cartea-recordurilor\/","title":{"rendered":"Cercet\u0103tori rom\u00e2ni de la Institutul Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie \u015fi Geo-ecologie Marin\u0103 (GeoEcoMar) \u0219i Universitatea din Bucure\u0219ti intr\u0103 \u00een Cartea Recordurilor"},"content":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_column_text]Descoperirile unei echipe de cercet\u0103tori rom\u00e2ni au c\u00e2\u0219tigat un loc \u00een Cartea Recordurilor. Este vorba despre o echipa condus\u0103 de Dr. Dan Palcu, format\u0103 din cercet\u0103tori ai institutului GeoEcoMar \u0219i cercet\u0103tori ai Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, o premier\u0103 pentru cele dou\u0103 institu\u021bii. Echipa a descoperit propor\u021biile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei P\u0103m\u00e2nt: Paratethys. Guinness World Records a publicat online un articol dedicat \u201eCelui mai mare lac care a existat vreodat\u0103\u201d \u0219i, de asemenea, recordul a fost publicat \u00een edi\u021biile tip\u0103rite, \u00een peste 40 de limbi.<\/strong><\/p>\n

Acum aproximativ 11 milioane de ani, \u00eentr-o epoc\u0103 geologic\u0103 denumit\u0103 Miocenul superior, continentul european ar\u0103ta foarte diferit fa\u021b\u0103 de ast\u0103zi. Cea mai impresionant\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a continentului a fost, probabil, Paratethys – un corp de ap\u0103 care se \u00eentindea de la est de mun\u021bii Alpii p\u00e2n\u0103 \u00een regiunile care ast\u0103zi apar\u021bin Kazahstanului. Dan Palcu \u0219i colegii s\u0103i au determinat propor\u021biile mega-lacului \u00eentr-un studiu publicat \u00een iunie 2021.<\/p>\n

La apogeul s\u0103u, Paratethys se \u00eentindea pe o suprafa\u021b\u0103 de aproximativ 2,8 milioane de kilometri p\u0103tra\u021bi \u0219i con\u021binea peste 1,8 milioane de kilometri cubi de ap\u0103 salmastr\u0103 (ap\u0103 dulce combinat\u0103 cu ap\u0103 s\u0103rat\u0103 \u00een diferite propor\u021bii). Asta \u00eenseamn\u0103 de peste zece ori mai mare dec\u00e2t volumul combinat al tuturor lacurilor de ap\u0103 dulce \u0219i s\u0103rat\u0103 actuale.[\/vc_column_text]

Pentru mult timp, s-a crezut c\u0103 aici a fost o mare preistoric\u0103, Marea Sarmatic\u0103. Acum avem dovezi clare c\u0103 pentru aproximativ cinci milioane de ani, aceast\u0103 mare a devenit un lac – izolat de ocean \u0219i plin de animale nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul Rom\u00e2niei, \u00een afar\u0103 de zonele de muntoase, \u0219i a l\u0103sat \u00een urm\u0103 m\u0103rturii spectaculoase, precum nisipurile cu trovan\u021bi din Subcarpa\u021bii Buz\u0103ului \u0219i Oltenia de sub munte, calcarele din zona Istri\u021ba care acum 10 milioane de ani erau plaje tropicale, \u0219i falezele ro\u0219iatice din Dobrogea de Sud, unde ciclurile de umplere si desecare ale lacului se reflect\u0103 \u00een alternan\u021bele albicios-ro\u0219iatice ale rocilor.<\/p><\/blockquote>

Dr. Dan V. Palcu<\/strong><\/span><\/p><\/div><\/div><\/div>[vc_column_text]Mega-lacul Paratethys a fost caracterizat de o faun\u0103 local\u0103 unic\u0103. Dan Palcu \u0219i colegii s\u0103i au dezv\u0103luit istoria tumultoas\u0103 a Paratethys, marcat\u0103 de multiple crize hidrologice \u0219i perioade de uscare. \u00cen timpul celei mai severe crize, mega-lacul a pierdut mai mult de dou\u0103 treimi din suprafa\u021b\u0103 \u0219i o treime din volum, nivelul apei sc\u0103z\u00e2nd cu p\u00e2n\u0103 la 250 de metri. Acest lucru a avut un impact devastator pentru faun\u0103 \u0219i multe specii au disp\u0103rut, inclusiv Cetotherium riabinini<\/em> \u2013 cea mai mic\u0103 balen\u0103 g\u0103sit\u0103.<\/p>\n

Pentru a deslu\u0219i istoria megalacului, cercet\u0103torii au folosit o tehnic\u0103 numit\u0103 magnetostratigrafie – folosind \u00eenregistrarea invers\u0103rilor de polaritate ale c\u00e2mpului magnetic terestru din roci ca instrument de datare.\u00a0 Pentru a determina dimensiunea \u0219i volumul \u00a0megalacului Paratethys, cercet\u0103torii au recurs la reconstruc\u021bii paleogeografice digitale. Contribu\u021biile lor au fost, astfel, esen\u021biale la aceast\u0103 poveste fascinant\u0103 condus\u0103 de Dr. Dan Palcu.<\/p>\n

Dr. Palcu subliniaz\u0103 semnifica\u021bia profund\u0103 a cercet\u0103rii lor:[\/vc_column_text]

\u201eInvestiga\u021biile noastre dep\u0103\u0219esc simpla curiozitate. Ele dezv\u0103luie un ecosistem care a r\u0103spuns dramatic la fluctua\u021bii climatice. Explor\u00e2nd cataclismele pe care le-a \u00eendurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimb\u0103rilor climatice, ob\u021binem informa\u021bii nepre\u021buite. Cu ajutorul lor, se pot elucida poten\u021biale crize ecologice declan\u0219ate de schimb\u0103rile climatice pe care planeta noastr\u0103 le sufer\u0103 \u00een prezent. Totodat\u0103, cercet\u0103rile noastre aduc clarific\u0103ri despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

<\/p><\/blockquote>

Dr. Dan V. Palcu<\/strong><\/span><\/p><\/div><\/div><\/div>[vc_column_text]El explic\u0103 faptul c\u0103 Marea Neagr\u0103 modern\u0103 oglinde\u0219te multe caracteristici de mediu ale anticului Paratethys. \u00cen mare parte lipsit de oxigenul care sus\u021bine via\u021ba, ad\u00e2ncul M\u0103rii Negre ad\u0103poste\u0219te ape bogate \u00een hidrogen sulfurat – un gaz toxic, d\u0103un\u0103tor at\u00e2t pentru oameni, c\u00e2t \u0219i pentru majoritatea speciilor de animale. Mai mult, sedimentele M\u0103rii Negre con\u021bin metan \u201e\u00eenghe\u021bat\u201d, un gaz cu efect de ser\u0103, excep\u021bional de puternic, care ar putea fi eliberat \u00een atmosfer\u0103 ca r\u0103spuns la \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, declan\u0219\u00e2nd, astfel, catastrofe de mediu.<\/p>\n

Dr. Palcu cerceteaz\u0103 \u00een prezent rezilien\u021ba acestor regiuni fragile din punct de vedere ecologic la schimb\u0103rile climatice \u0219i la modific\u0103rile induse de om, printr-un proiect finan\u021bat de PNRR. Astfel, subliniaz\u0103 c\u0103 descifrarea istoriei Paratethysului nu este doar o c\u0103l\u0103torie \u00eentr-un trecut tragic, ci \u0219i un far al speran\u021bei pentru viitor.[\/vc_column_text]

Marea Neagr\u0103 modern\u0103 are poten\u021bialul de a deveni una dintre cele mai mari regiuni naturale de stocare a carbonului. Stabilitatea ei este de o importan\u021b\u0103 capital\u0103 pentru viitoarele ini\u021biative de stocare a carbonului \u0219i de prevenire a viitoarelor dezastre ecologice.<\/p>\n

<\/p><\/blockquote>

Dr. Dan V. Palcu<\/strong><\/span><\/p><\/div><\/div><\/div>[vc_column_text]C\u00e2\u0219tigarea unui loc \u00een Cartea Recordurilor este o realizare uria\u0219\u0103 \u0219i \u00eei va informa pe mul\u021bi despre \u0219tiin\u021ba fascinant\u0103 din jurul acestui mega-lac. De la \u00eenfiin\u021barea sa \u00een 1954, Guinness World Records a v\u00e2ndut peste 150 de milioane de c\u0103r\u021bi \u00een peste 100 de \u021b\u0103ri \u0219i a fost tradus \u00een peste 40 de limbi.<\/p>\n

Studiul a fost o colaborare \u00eentre Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din S\u00e3o Paulo (Brazilia), Academia Rus\u0103 de \u0218tiin\u021be (Rusia), Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate \u0219i Clim\u0103 Senckenberg (Germania), INCD GeoEcoMar \u0219i Universitatea din Bucure\u0219ti (Rom\u00e2nia), condus\u0103 de Dr. Dan Palcu.[\/vc_column_text][vc_cta h2=”” add_button=”right” btn_title=”Articol” btn_style=”modern” btn_shape=”rounded” btn_color=”primary” btn_align=”right” btn_i_icon_fontawesome=”fas fa-link” btn_show_arrow=”yes” btn_add_icon=”true” btn_link=”url:https%3A%2F%2Fdoi.org%2F10.1038%2Fs41598-021-91001-z|title:visit|target:_blank”]Mai multe detalii: Palcu, D.V., Patina, I.S., \u0218andric, I. et al.<\/i> Late Miocene megalake regressions in Eurasia. Sci Rep<\/i> 11<\/b>, 11471 (2021)[\/vc_cta][\/vc_column][\/vc_row]<\/p>\n<\/section>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_column_text]Descoperirile unei echipe de cercet\u0103tori rom\u00e2ni au c\u00e2\u0219tigat un loc \u00een Cartea Recordurilor. Este vorba despre o echipa condus\u0103 de Dr. Dan Palcu, format\u0103 din cercet\u0103tori ai institutului GeoEcoMar \u0219i cercet\u0103tori ai Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, o premier\u0103 pentru cele dou\u0103 institu\u021bii. Echipa a descoperit propor\u021biile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei P\u0103m\u00e2nt: […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3211,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[122],"tags":[],"featured_image_src":{"landsacpe":["https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Paratethys_Megalake_Infographic_site-1140x445.jpg",1140,445,true],"list":["https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Paratethys_Megalake_Infographic_site-463x348.jpg",463,348,true],"medium":["https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Paratethys_Megalake_Infographic_site-300x171.jpg",300,171,true],"full":["https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Paratethys_Megalake_Infographic_site.jpg",1600,914,false]},"lang":"ro","translations":{"ro":3212,"en":3204},"pll_sync_post":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3212"}],"collection":[{"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3212"}],"version-history":[{"count":24,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3212\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3214,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3212\/revisions\/3214"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gis.geoecomar.ro\/pnrr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}